Nicolae și Elena Ceaușescu aveau un rol semnificativ în evenimentele de Anul Nou. Totul începea pe 31 decembrie cu urările în direct ale „tovarășului Ceaușescu” în sala de sport a Clubului Floreasca din Bucureşti, unde zeci de persoane lucrau câteva săptămâni, pentru a construi decorurile uriaşe.
Pentru ca bradul festiv lângă să fie pe placul cuplului dictatorial, ocoalele silvice din toată țara trimiteau zeci de brazi înalţi de la patru până la opt metri. Nicolae Ceauşescu înregistra un mesaj de Anul Nou, care era difuzat, în fiecare an, la miezul nopţii. Petrecea cuplului prezidențial avea loc la Palatul Primăverii, unde cei doi sărbătoreau trecerea în noul an alături de cei mai importanţi reprezentaţi ai nomenclaturii.
Mihaela Moraru Ceauşescu, fiica lui Marin Ceauşescu – fratele mai mare al fostului lider comunist -, povesteşte, în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”, din ce se înfruptau oaspeţii de seamă veniți să petreacă alături de soții Ceaușescu trecerea dintre ani. Nu lipseau nici cei mai în vogă artiști ai vremii, care condimentau cu voie bună petrecerea, iar bucatele tradiționale erau preferatele lui Ceaușescu.
Nici nu se compară rafinamentele culinare de acum cu așa-zisele rafinamente de la mesele Ceaușeștilor, chiar dacă și ei ar fi avut acces, să zicem, la fructe de mare. Dar nu le plăceau. Ei mâncau mâncăruri tradiționale, sarmale, friptură, pui la ceaun, piftie, salată de boeuf, care oricum nu lipseau de la mesele de sărbătoare. Dacă lipseau era vai și-amar!
Tanti Lenuța mai bea băuturi dulci, pentru femei, dar nu se îmbăta. Lui Nicolae Ceaușescu îi mai plăceau în special preparatele tradiționale din pește: ciorba de pește, plachia și saramura. Dar marea lui pasiune rămâneau sarmalele. De băut, se mai bea vin alb și țuică de prună, fiartă și îndulcită. Cam ăsta era meniul lor de ani de zile, la petreceri, la aniversări sau la Revelion.
Mihaela Moraru Ceauşescu, în volumul „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig”
Meniul se stabilea cu o seară înainte, bucătăreasa Irina Sava pregătind mâncare pentru 8-15 persoane. Cele mai cerute erau ciorbele acrite din belșug, fripturile la grătar și prazul umplut cu carne.
Cât despre cei doi câini preferați ai dictatorului, Corbul și Sarona, și aceștia se puteau bucura de talentul de bucătăreasă al Irinei Sava. Dacă dimineața mâncau crenvurști, la prânz aveau parte de budincă de brânză cu spaghete sau carne de vită cu zarzavat.
„Mulți oameni chiar credeau atunci că Ceaușescu merită tot ceea ce este mai bun prin gospodării: șunculițe proaspăt afumate, cârnați condimentați, carne de porc, brânzeturi și îi trimiteau pachete lui Ceaușescu”, scrie Mihaela Moraru Ceaușescu în cartea sa.
Tot de domeniul alimentar autoarea amintește și câteva dintre cadourile pe care le-a primit Nicolae Ceaușescu la diferite aniversări.
„În 1978, zile întregi, oamenii din diferite instituții s-au străduit să creeze cele mai potrivite daruri, pe măsura celor 60 de ani ai președintelui, cum ar fi niște știuleți din porumb cu totul și cu totul din aur. Sau un borcan de zece kilograme umplut nu cu murături, ci cu… diamante sintetice”, povestește Mihaela Moraru Ceaușescu.
Un alt apropiat al cuplului prezidențial a fost arhitectul Camil Roguski, cel care se ocupa în fiecare an de împodobirea brazilor şi de primirea cadourilor de Crăciun şi Anul Nou. Acesta a decedat în 2012, însă în anii de după căderea comunismului, a povestit de multe ori cum sărbătoreau cei doi sfârşitul fiecărui an.
„Îi făceam pomul de Crăciun, trebuia să se simtă mirosul de pădure, aduceam două maşini mari de cetină. Puneam numai globuri albe, împodobeam brazii de la fiecare vilă a lui, nu puneam dulciuri sau luminiţe electrice, pentru că nu ne dădeau voie pompierii. Printre brazi puneam animale sălbatice împăiate pentru că-i plăceau lui Ceaușescu.
De Revelion, familia Ceaușescu nu făcea ceva ieşit din comun, ba din contra, era vorba de ceva banal. Se uitau la televizor, urmăreau amândoi discursul lui. Lui Ceauşescu îi plăcea să se vadă la televizor”, spunea arhitectul Roguski.
Citește și